Photos

          Îsi poarta cu multa fereala si chibzuita iscusinta flacara cea rosie a blanii, precum si falosenia cozii, stiindu-le îndelung râvnite si aprig jinduite.
Îsi agoniseste cu siretenie cele de trebuinta, nedându-se deoparte de la nici un furtisag. Viclenia botului ei ascutit si atoateiscoditor e bine cunoscuta în tot hatul padurii si al câmpului, nici calea satului nefiind cu totul ocolita.
Are patima soarecilor si a soricaritului, pentru care nu se da în laturi de la nimic.
Si, din când în când îsi da dajdia blanii pentru multumirea caciulitelor, a gulerelor si-a bunditelor— daruri de pret pentru zâmbete îmbietoare si fagaduinti desarte…”  – Eugen Jianu
Vulpea (Vulpes vulpes), este cel mai raspindit reprezentant  al familiei  canidae. Traieste  in toata Europa , Arabia , Africa de Nord, in mare parte din  Eurasia si in America de Nord. S-a adaptat foarte bine  si in Australia datorita popularilor facute de om in ideea de a rari iepurii de vizuina. Iepurii s-au inmultit in continuare iar unele specii bastinase au disparut aproape  in totalitate. Pe glob  traiesc aproximativ  13 subspecii de vulpi  impartite pe 33 de zone geografice.
 
 

Vulpea este un animal care se adapteaza foarte usor  in orice conditii. In Europa vom gasi cuiburi de vulpe  atit pe malul marii cit si la altitudini de peste 2500m,  o putem intilni si in codru dar traieste foarte bine si in apropierea satelor si oraselor. Singurul factor care influenteaza prezenta vulpii este solul. Vulpea are nevoie de un sol bun pentru  a-si putea construi vizuina, prefera zonele impadurite  si fara apa freatica aproape de suprafata pamintului. Isi construieste vizuina cu placere si in jurul cladirilor parasite, pe teritorii agricole, in scorburi de copaci sau in stufaris.
Vizuinele vulpii au in general 2 intrari dar se pot intilni si vizuini cu cite 4-5 intrari. In vizuinele mari se poate intimpla ca unul din cotloane sa fie locuit de vulpe iar altul de viezure.

Greutatea corporala a vulpii este influentata de conditiile de mediu ,anotimp si hrana. Masculi au o greutate medie de 7-8 kg iar femele de 6-7 kg. Lungimea corporala este de  intre 60-90 cm  la care se adauga lungimea cozii  care in medie este de 42 cm.  Culoarea vulpii este in general brun –roscat cu picioarele si coada mai inchise la culoare  dar variaza de la o zona geografica la alta. Unele exemplare au culoare galbui- ruginie pe spate si lateral iar burta si partea interiara a picioarelor de culoare  sura.

Vulpea ajunge la maturitae sexuala la virsta de 10-12 luni . Perioada de reproducere este ianuarie- februarie. Vulpile au o glanda la aproximativ 7-8 cm de la baza cozii  care secreta o substanta cu care  isi marchaza teritoriul si semnaleaza  masculilor apropierea perioadei de rut. Femelele au o perioada de pregatire de 10 zile (proestrus) dupa care sint copulate de unul sau mai multi masculi. Actul in sine este asemanator cu cel al ciinilor adica nu se pot desparti 15-20 minute. In general vulpoiul  ramine cu femela si o ajuta la cresterea puilor.
Dupa o sarcina de 51-55 de zile femela naste la inceput de aprilie 4-5 pui cu  o greutate medie de 85-100 g. Cu 5 zile inainte de nastere femela incepe sa-si smulga parul de pe burta si din acest par construieste un cuib. Pui deschid ochii la 12-14 zile dupa nastere iar dupa  22-24 de zile de la nastere incep sa  manince si  carne. Puii ramin in strinsa legatura cu parintii  pina la  virsta de 2 luni  iar de la virsta de 3-4 luni deja  merg singuri  in cautare de hrana. Puii de vulpe sint foarte sensibili la umezeala, frig si boli (turbarea, scabia si trichineloza).Zâmbet

 

 

Strat nou ...